Pe 5 august, in prima zi a festivalului, cei prezenti se vor misca pe muzica produsa de Paul van Dyk, Above & Beyond, Ferry Corsten, Gabriel & Dresden si Snatt & Vix feat. Alexandra Badoi. In a doua zi, pe 6 august, Moby va pune in scena un show live, fiind precedat de Dubfire, Suie Paparude, R.O.A., The Model si Greeg.

Biletele pot fi cumparate in avans de pe www.bilete.ro, la pretul de 50 lei pentru fiecare zi de concert sau la pretul de 80 lei pentru ambele zile. La intrare, costul unui bilet de o zi va fi de 80 lei.

[ 5-6 august 2011 | Plaja Hanul Piratilor, Navodari | www.themission.ro ]

Expozitia reprezinta premiul oferit de Asociatia INSPIRED castigatorului Inspired – Photography 2010, Bogdan Iorgovan, premiat de asemenea cu echipamente foto de la Dynaphos, un workshop oferit de Photo Academy si un zbor cu destinatia Europa oferit de Blue Air.

Absolvent al Facultatii de Arte Plastice Timisoara, sectia Pictura, Bogdan Iorgovan este in prezent profesor de grafica la Scoala Populara de Arte Arad. I’ve Got Summer on My Mind este prima expozitie personala a fotografului, pasiunea pentru acest domeniu fiind mai recenta. “In urma cu 4 ani am inceput sa experimentez arta fotografica avand ca scop crearea unei punti intre pictura si fotografie, respectiv sa le aduc cat mai aproape una de cealalta.”, a detaliat castigatorul INSPIRED.

“Expozitia se imparte in doua capitole, primul se incadreaza in tema concursului Inspired – Photography 2010, pop art romanesc, iar al doilea se incadreaza in viziunea unui om visator. Lucrarile cu tema pop-art romanesc pleaca de la fenomenele reprezentative din perioada comunista (vizitatul Marii Negre, Revolutia din ’89, lupta impotriva lui Ceausescu etc), definind impactul asupra natiunii romane si a identitatii ei.”, a declarat Bogdan Iorgovan.

[ Luni, 1 august 2011 | Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, Sector 1, Bucuresti | iorgovanbogdan.wordpress.com ]

S-a schimbat intre timp si denumirea strazii, din Sarindar in strada Constantin Mille, dar sediul teatrului, acelasi din 1914, a devenit, si datorita traditiei, un loc iubit de publicul bucurestean.

Consolidarea reputatiei teatrului se datoreaza insa, bineinteles, performantelor sale artistice. Textele jucate de-a lungul anilor la Teatrul MIC au cuprins tot diapazonul dramaturgiei universale si romanesti, de la clasici pana la moderni si contemporani, de la marile tragedii pana la comedii de mare succes.

Teatrul MIC isi face un titlu de onoare din faptul ca a lansat mari regizori care au facut, ulterior, stralucite cariere internationale: Liviu Ciulei a debutat aici, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Catalina Buzoianu si Silviu Purcarete au lucrat pe aceasta scena ani de zile. Tot aici s-au lansat si o multime de mari actori, dintre care nu-i vom numi, decât pe “clasicii” in viata sau prezenti in memoria publica: Gh. Ionescu Gion, Ion Marinescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Leopoldina Balanuta, Valeria Seciu, Stefan Iordache, Mitica Popescu…

Multe dintre succesele Teatrului MIC, si le vom aminti doar pe cele mai rasunatoare: Richard al II-lea, Doi pe un balansoar, Tango, Jocul ielelor, Nebuna din Chaillot, Sa-i imbracam pe cei goi, Maestrul si Margareta, Ivona, principesa Burgundiei, Richard al III-lea… au fost recompensate cu premii românesti si internationale.

[ Str. Constantin Mille nr. 16, Sector 1, Bucuresti | www.teatrulmic.ro ]

Galeria a dezvoltat o serie de parteneriate si colaborari cu muzee, centre culturale si universitati din Romania si din afara tarii. Din 2005 Anaid Art Gallery participa pe piata internationala de arta prin intermediul targurilor de arta contemporana.

Anaid Art Gallery a fost inca de la inceputul infiintarii un providor inovator al evenimentelor expozitionale. Este prima galerie de arta care initiaza si implementeza conceptul de exhibition design in spatiul artei romanesti, in anul 2007, prin programul anaid art+architecture project.

In 2008 este prima galerie de arta contemporana din Romania care integreaza in cadrul proiectelor sale curatoriale existenta unui spatiu destinat fashion designului, in cadrul departamentului Anaid Art Concept Space.

Din 2006 Anaid Art Gallery este membru fondator al Retelei Nationale a Muzeelor din Romania (RNMR) si din 2009 este membru fondator al Asociatiei Comerciantilor Operelor de Arta din Romania (ACOAR) care este membra Confederatiei Internationale a Negociatorilor de Opere de Arta (CINOA).

Galeria are ca scop sa promoveze arta contemporana romaneasca prin dezvoltarea de parteneriate si colaborari cu galerii din strainatate, prin incurajarea si stimularea valorilor estetice oferind totodata un spatiu generator de dialog intre creator si public.

[ Str. Slobozia nr. 34, sector 4, Bucuresti | www.anaidart.ro ]

Rating: ★★★★★★★★★☆ 

Alergand ca apucatii e ca o zi de vara insorita in care afli ca ai o boala incurabila. Nu iti poti lua ochii de la cerul albastru de deasupra ta, chiar daca simti ca inauntrul tau a inceput sa doara. Clasica visina in ciocolata, putrezita pe dinauntru de ceva timp.

Cronologia vaga a realitatii amintite sau imaginate, cu sarituri largi de la un moment la altul, iti imprima tie, cititorului, un ritm rapid. De parca ai alerga impreuna cu personajele… Pe de alta parte, mie, unuia, recunosc, mi s-a intamplat sa ma lovesc din cand in cand de zidul inalt al moralei, alergand pe alocuri inconfortabil si sleit de puteri.

Dar povestea e optimista, pana la urma, si chiar daca n-ar fi fost, tot ar fi meritat citita. Amintiri dulci sau amare, reale sau inventate, trecutul scriitorului va va bantui, cu siguranta, viitorul.

[ Polirom, 2008 | Memorii | Editura ]

Rating: ★★★★★★★★★★ 

The Schools se inspira, parca, din muzica girl group-urilor americane din anii ’50-’60, ca The Ronettes, The Shirelles sau – poate cel mai potrivit exemplu – The Shangri-Las. E ceva oldie in toata combinatia asta si, pentru a simti asa cum trebuie muzica de pe Loveless Unbeliever, trebuie sa ai si cateva radacini in pop-ul acela vechi despre care vorbesc.

Nici nu stiu exact ce melodie sa aduc in fata. Let It Slip deschide albumul intr-un fel magistral, Is He Really Coming Home? o secondeaza indeaproape iar I Want You Back e senzationala. Finalul albumului este, de asemenea, fantastic – I Don’t Believe in Love merita ascultata iar si iar, de zeci de ori, pana ti se face rau. Si tot n-ar fi de ajuns!

[ Elefant, 2010 | Pop/ Indie Pop | MySpace ]

Rating: ★★★★★★★☆☆☆ 

Pentru o carte, e foarte nasol cand tu, cititorul, vii cu un final mai bun. Si nu vorbesc acum de happy end. Ma refer la senzatia aceea ca se putea mai mult, ca poate cartea ar fi devenit o capodopera daca scriitorul ar fi gasi cuvintele potrivite si ar fi jonglat mai priceput cu ideea de la care a pornit.

Odata cu Durabila iubire, am inteles ca Ian McEwan nu e un scriitor constant. Pentru mine, cel putin. Poate foarte mult, sunt sigur, si parca nu merita sa trag inca o concluzie, dar am impresia ca scriitorul asta nu scrie doar pentru idee. Se prea poate, ma gandesc, ca unele dintre cartile lui sa fie scrise si pentru bani. Dar nu mai spuneti la nimeni!

[ Univers, 2006 | Colectia Cotidianul | Fictiune ]

Rating: ★★★★★★★★★☆ 

Nu regret ca am citit-o, insa nu as recomanda-o. Problema e mai complexa si tine, cred, de acea estetica a uratului despre care invatam in scoala. E oare bine, pana la urma, sa citim lucruri urate scrise frumos sau, in alta ordine de idei, pentru ca nu putem ocoli tot timpul dramele care se petrec in jurul nostru, n-am putea incerca sa le evitam macar pe cele fictive?

Fetita care iubea prea mult chibriturile este o carte care vorbeste despre mizeria umana in cea mai pura forma. Pentru a contrabalansa acest lucru, situatia aparuta in carte ofera si sanse, e drept, dar parca acestea nu valoreaza nimic cand stii aproape sigur unde se va ajunge.

Recunosc, m-am apropiat foarte mult de Alice, personajul principal al povestii. Caracterizata, in mare, prin lipsa oricarui instinct de conservare, Alice te face chiar pe tine, cititorul, responsabil pentru ea. Din pacate, din pozitia in care te afli, nu poti face mai nimic pentru a o feri de rau iar lucrul asta, cred, e frustrarea celui care citeste si, in acelasi timp, mantuirea sa.

[ Polirom, 2004 | Fictiune | Editura ]

Rating: ★★★★★★★★★☆ 

Mie imi plac si, din ce observ, filmele de animatie au o morala din ce in ce mai buna, din ce in ce mai putine limite si sunt pline de umor fantastic. Exemple sunt destule – WALL-E, Up…

How to Train Your Dragon face parte din aceasta categorie de top. Amuzant, sensibil, cu o morala fericita, atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari, filmul acesta iti reda optimismul si tot ce ofera el i-ar fi suficient oricarui film, nu numai unuia de animatie.

[ DreamWorks Animation , 2010 | Dean DeBlois, Chris Sanders | Jay Baruchel, Gerard Butler | Animatie | IMDb ]