Imediat dupa ce am citit Gradina de ciment, am cautat filmul. L-am gasit, l-am vazut si am pus deoparte imagini din el. Se putea si mai bine, nu zic nu, dar de ce sa mai caut nod in papura? Filmul, cu bunele si cu relele lui, mi-a fost absolut suficient. In carte, ai acces, intr-adevar, la cele mai intime ganduri ale lui Jack. In film, il descoperi mai greu. In carte, ai o Julie cam indepartata, ca un idol de bronz asezat intr-o vitrina. In [...]

Sunt filme ca acesta, in care esti, pur si simplu, legat de maini. Martor tacut al unei degradari, tu, spectatorul, iti pui speranta in personaje fara absolut niciun rost, in final. Desi o frumusete tacuta zugraveste acel spatiu rece in care Noi, personajul principal, exista, gheata nu este decat o alta inchisoare iar libertatea capata forma onirica a unei plaje cu nisip alb, palmieri si cer albastru. Il studiezi pe Noi ca pe un cobai nimerit, fara voia, lui intr-un cadru inchis. Blocata, lumea din [...]